Am
ajuns la Sarbatorit… L-am felicitat, l-am urat, l-am pupat, l-am tortuit….
Fiul
Sarbatoritului era in “delegatie” la bunici asa ca, desi putin suparat ca nu
are cu cine “sa se intretina”, Tebi a avut o camera intreaga plina cu jucarii,
cu care sa se joace in voie, nederanjat de nimeni si unde sa-si inece “amarul”…
In
camera cu pricina s-a jucat cu fel de fel de “mashinutze”, dar in special cu un
Porsche alb….
La
plecare l-am suprins cum a luat masinuta alba si a introdus-o “natural” pe
furis in propriul ghiozdanel…
Nu
l-am confruntat… Nu am reactionat…. Eram usor confuz…. Fiul meu?…. Un
cleptoman?
…Adica,
vorba lui Mami, e mai bine decat un piroman, dar tot nu e bine……
La
aceeasi plecare a descoperit si o trotineta de care a fost foarte incantat….
Nu
mai vroia sa se dea jos de pe ea…
Tati:
Hai sa mergem!
Tebi:
Dar vreau trotineta…..
Tati:
Nu este a ta. Nu o poti lua pur si simplu… Baietelul va plange cand va veni
acasa si nu o va mai gasi… (bat eu un apropo…..)
Tebi:
Dar vreau acum!
Tati:
Tebiiiiiii…..
Tebi:
…Am o idee: sa facem schimb…. Iau trotineta si ii dau o masinuta….
Tati:
Ce masinuta?
Tebi:
Asta alba…. (si scoate din ghiozdanel, porschele alb “insusit” cateva minute
mai devreme…)
Tati:
…..
Sa
fiu suparat ca “a furat”?
Sa
fiu suparat/incantat ca a gasit o solutie atat de “deosebita”?
Sa
fiu mandru de aceasta demonstratie de capitalism timpuriu?
THE END
No comments:
Post a Comment